România ar putea avea un registru al agresorilor: femeile să se poată proteja verificând partenerul din time

Inițiativa de protejare a femeilor în pericol?

România se pregătește să introducă un mecanism nou pentru a ajuta femeile să se protejeze împotriva abuzurilor din cuplu.

Ideea este înființarea unui registru dedicat agresorilor, care ar permite femeilor să verifice, înainte de a se angaja într-o relație sau când situația devine critică, dacă partenerul lor are antecedente de violență.

Această măsură vine ca conform datelor oficiale, în primele opt luni ale anului curent, numărul cazurilor a crescut cu 26 de procente față de perioada similară din anul anterior.

Poliția a înregistrat peste 40.000 de infracțiuni comise împotriva femeilor, care au fost lovite, amenințate sau terorizate de partenerii lor.

Evenimentul de lansare a propuniei!

Demersul legislativ a fost prezentat joi, 17 septembrie 2026, în sala de plen a Parlamentului României.

Fundația Mereu Aproape, condusă de Alessandra Stoicescu, împreună cu comunitatea SHERO, au solicitat adoptarea unui sistem similar celui din Marea Britanie, cunoscut sub numele de „Clare’s Law”.

Scopul principal este de a oferi cetățenilor dreptul de a consulta un registru public, prin mecanisme clare, pentru a identifica riscul asociat cu un potential agresor.

La eveniment au participat reprezentanți de top ai sistemului judiciar și al administrației publice, inclusiv procurori generali, conducerea Poliției Naționale, parlamentari, primari și specialiști din domeniul protecției copilului.

Vocea victimelor și statisticile?

Prezența lor a subliniat caracterul interinstituțional al soluției propuse.

Teodorescu a distribuit exemplare tipărise ale campaniei către autoritățile locale, subliniind că destinul unei femei nu ar trebui să depindă de noroc, ci de o soluție structurală implementată acum, pentru a preveni recurența problemelor peste 10-20 de ani.

Bogdan Despescu, chestor general de poliție și secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne, a oferit context statistic detaliat. El a precizat că polițiștii au intervenit în peste 103.000 de cazuri de violență domestică în perioada analizată.

Dintre aceste intervenții, 23% au fost clasificate ca având un risc iminent de escaladare a conflictului. Despescu a afirmat că strategia trebuie să se concentreze pe trei piloni: prevenție, evaluarea corectă a riscului și intervenția rapidă. Viteza reacției instituționale este considerată crucială pentru salvarea victimelor.

Propunerea concretă și următorii pași!

Alina Gorghiu, președinta Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului, a prezentat o soluție legislativă concretă care urmează a fi depusă în Parlament. Proiectul vizează transformarea brățării electronice dintr-o opțiune într-o regulă standard pentru agresorii cu antecedente.

Mecanismul propus, denumit „opt-out”, presupune că brățara electronică este aplicată automat ca măsură de protecție, iar victima trebuie să formuleze o cerere scrisă explicită pentru a renunța la acest dispozitiv.

Gorghiu a subliniat că acest sistem ar reduce drastic probabilitatea ca o femeie cu ordin de protecție să fie omorâtă, un scenariu care a generat multe drame recente. Cristina Chiriac, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a susținut importanța creării unei baze de date interinstituționale. Ea a remintit faptul că una din trei femei este victimă a unei agresiuni sau constrângeri în mediul familial.

În spatele fiecărui dosar se află o persoană care a solicitat ajutor, fie explicit, fie prin semnale subtile pe care instituțiile statului trebuie să le detecteze în tiempo util.

Campania de conștientizare și pașii următori?

Chiriac a considerat că propunerea pentru dezvoltarea acestei baze de date merită o analiză serioasă și promptă din partea legiștorului.

Contextul general indică o urgență socială majoră.

Statul are obligația de a proteja cetățenii săi, iar campania de conștientizare va începe cu afișare în instituțiile publice, inclusiv în toalete, unde femeile pot citi informațiile de contact și de verificare fără a fi văzute de agresor.

Primul pas instituțional a fost realizat prin reuniunea de la Parlament, urmând ca propunerea să fie analizată și adoptată în viitorul apropiat. Această inițiativă reprezintă un pas important către o societate mai sigură, unde nicio femeie nu va mai fi lăsată să sufere în tăcere.