Școlile de top, conduse de banii părinților
Ce se ascunde în spatele rezultatelor remarcabile?
Topul instituțiilor de învățământ cu rezultate remarcabile la Evaluarea Națională a stârnit din nou entuziasm și controverse. Însă, dincolo de aparențe, se ascunde o realitate mai puțin discutată.
Știri de Ultimă Oră
Atac cu dronă asupra turiștilor belaruși
Rusia acuzată că folosește drone pentru a spiona baze militare din Europa cu arme nucleare
Bolojan respinge orice legătură cu azilele ilegale din Bihor
Mercedes-Benz transformă MARe într-un spațiu de experiențeMaria Ștefania Manea, o profesoară cu experiență la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din București, avertizează că ierarhia școlară nu reflectă doar efortul elevilor și al cadrelor didactice.
În realitate, situația este mult mai complexă. În România, se pune accentul exclusiv pe rezultatele finale, fără a se lua în considerare progresul individual al fiecărui copil. Nu contează cum un elev a reușit să își îmbunătățească nota de la 5 la 7; singurul lucru care interesează este media finală. Această abordare duce la concluzii eronate, cum ar fi comparația dintre instituțiile de stat și cele private, pe baza ideii că cele private au mai multe resurse.
Adevărul dureros este că toate școlile care se află în fruntea clasamentului au ceva în comun: investițiile financiare substanțiale făcute de părinți în educația copiilor lor, inclusiv meditații și pregătiri suplimentare. Nu este un secret că familiile cu potență financiară ridicată își investesc masiv resursele în dezvoltarea copiilor, începând chiar din grădiniță. Acest fenomen creează o segregare a elevilor, astfel încât copiii din familiile mai puțin înstărite nu au aceleași oportunități.
Adevărul dureros este că toate școlile care se află în fruntea clasamentului au
De fapt, școlile de top nu sunt altceva decât o concentrare a elevilor din familii cu venituri mari și valori similare.
Chiar și profesoara Manea recunoaște că face parte din categoria părinților care investesc masiv în educația copiilor lor, dar subliniază că această situație nu este reprezentativă pentru majoritatea familiilor din România.
Prin urmare, este necesară o abordare mai nuanțată a evaluării performanței școlare, care să ia în considerare și progresul individual al elevilor, nu doar rezultatele finale.