Prețurile la curentul electric urcă în Europa, iar Sud‑Estul este cea mai afectată regiune

De ce crește prețul energiei în Sud‑Est?

Prețurile la electricitate au înregistrat o creștere dramatică în ultimele săptămâni, iar volatilitățile de pe piața angro sunt la cote record. Costurile gazului natural au atins niveluri înalte, producția din surse regenerabile a scăzut, iar rețelele de interconectare nu pot compensa dezechilibrul.

În consecință, Sud‑Estul Europei se confruntă cu cele mai ridicate valori ale prețurilor la energie.

În data de 27 martie, prețul en‑gross al energiei electrice în Grecia a atins 224,57 euro pe megawatt-oră (MWh).

Grecia: un exemplu de volatilitate extremă

Dimineața de 28 martie, acesta a scăzut la 138,95 euro/MWh, o reducere zilnică de 38,13 %. Scăderea de 85,62 euro în doar 24 de ore evidențiază volatilitatea extremă care caracterizează în prezent piața angro a energiei electrice. Această scădere nu se reflectă în aceeași măsură în restul piețelor europene, unde tendința generală rămâne în creștere.

Pe 28 martie, Serbia a înregistrat un preț de 234,67 euro/MWh, cu o creștere de 3 %. Austria a urmat cu 223,28 euro/MWh, înregistrând o creștere de 7 %.

În Slovenia, prețul a ajuns la 222,15 euro/MWh, cu o creștere de 4 %. Elveția a înregistrat 216,25 euro/MWh. În Europa de Vest, tendințele ascendente continuă: Germania a atins 174,03 euro/MWh, Franța 191,12 euro/MWh și Belgia 197,82 euro/MWh.

Creșteri în regiunea centrală

În Peninsula Iberică, Spania și Portugalia se situează la 186,44 euro/MWh. În contrast, Finlanda se află la 28,74 euro/MWh, iar zonele nordice ale Suediei între 28 și 45 euro/MWh. Aceste diferențe subliniază condițiile divergențiale de producție și capacitățile limitate de armonizare a prețurilor la nivel european.

Un factor major care contribuie la creșterea prețurilor a fost explozia costului gazului natural, care a ajuns la cele mai ridicate niveluri din decembrie 2022. Contractele de livrare pentru luna noiembrie la hubul european TTF s-au încheiat luni la 84,3 euro/MWh, înregistrând o creștere zilnică de 3,5 %.

Aceasta este rezultatul tensiunilor din Orientul Mijlociu și a preocupărilor privind siguranța transporturilor de GNL, menținând piața în stare de alertă.

Impactul costului gazului natural

În același timp, scăderea treptată a producției din surse regenerabile, din cauza duratei mai scurte a zilei și a condițiilor meteorologice schimbătoare, a crescut necesitatea funcționării centralelor termice.

Această evoluție evidențiază dependența mare a pieței angro de fluctuațiile producției din surse regenerabile de energie.

Seceta prelungită din bazinul Dunării agravează criza energetică în regiunea de Sud‑Est, afectând producția hidroelectrică și funcționarea centralelor termice și nucleare.

Nivelul Dunării la Oryahovo, în Bulgaria, a scăzut la -133 centimetri față de punctul de referință local, înregistrând cel mai scăzut nivel din anul 1941 încoace.

Seceta din bazinul Dunării și efectele

Bazinul hidrografic al Dunării acoperă peste 800.000 de kilometri pătrați și se întinde pe teritoriul a 19 țări, găzduind centrale hidroelectrice cu o putere totală de aproximativ 30 GW.

Nivelul redus al apei limitează producția centralelor hidroelectrice și poate crea probleme de răcire la centralele nucleare și termice.

Centralele nucleare de la Cernavodă, în România, și Kozlodui, în Bulgaria, se confruntă cu probleme, ceea ce afectează și mai mult producția de energie electrică în cantitate suficientă în regiune.

Interconectările electrice și diferențele

Un alt factor care explică prețurile deosebit de ridicate din Sud‑Est european este restricțiile privind interconectările electrice și incapacitatea de a echilibra pe deplin prețurile între piețele europene. În ciuda existenței unei piețe unice europene a energiei electrice, capacitatea disponibilă a liniilor transfrontaliere nu este întotdeauna suficientă pentru transportul unor cantități mari de energie electrică mai ieftină din regiunile cu surplus de producție către cele care se confruntă cu deficite.

Astfel, atunci când țările din Sud‑Est înregistrează simultan o creștere a necesităților de import, limitările rețelelor pot duce la o abatere semnificativă a prețurilor față de restul piețelor.

Situația actuală este așadar complexă: Serbia înregistrează un preț de 234,67 euro/MWh, Austria 223,28 euro și Slovenia 222,15 euro, în timp ce Germania se situează la 174,03 euro și Polonia la 136,60 euro.

Riscurile în perspectivele iernii

Diferențele sunt și mai mari în comparație cu țările scandinave, unde producția semnificativă de energie hidroelectrică și eoliană permite, în condiții favorabile, stabilirea unor prețuri mult mai mici.

Noua serie de fluctuații ale prețurilor la energia electrică evidențiază riscurile pe care le prezintă iarna.

În condiții de cerere ridicată și de producție limitată, prețurile pot continua să crească, iar regiunile cu infrastructură slabă de interconectare vor fi cele mai afectate.