ANAF trece la avertismente. Ce trebuie să facă contribuabilii cu riscuri la TVA?
Ce scrie în scrisorile trimise de ANAF?
Inspectorii fiscali au pornit o campanie de prevenție cu bătaie lungă, luând la ochi contribuabilii care dau cu virgulă în materie de TVA.
Știri de Ultimă Oră
Eșecul sci-fi din anii '90 revine pe Tubi după 31 de ani
O Odisee Spațială Neconvențională Care Te Va Captiva
Verifică-ți contractul de muncă și contribuțiile declarate de angajator
creștere record în Q3, pe fundalul zvonurilor despre achiziția FoxIdeea de bază e simplă: firmele sunt trase de mânecă să verifice și să curețe bubele din acte înainte să dea nas în nas cu un control oficial.
O schimbare de macaz la 180 de grade, prin care ANAF lasă biciul la poartă și mizează pe conformarea voluntară, sprijinită de munții de date pe care instituția îi are deja la dispoziție.
Prin acest program, Fiscul vrea să pună capăt bâlbelor din declarații printr-o centralizare ca la carte a riscurilor. În loc de amenzi din a doua zi, contribuabilii primesc scrisori de informare și sunt poftiți să repare lucrurile din mers.
Cu cât au crescut încasările din TVA?
Dacă s-au strecurat erori și s-au declarat sume greșite în decontul de TVA, acestea pot fi trecute direct în perioada curentă, la rândul dedicat regularizărilor. Pentru erorile materiale, există o potecă bătătorită: procedura clasică de corectare. Iar dacă datele s-au dus strâmb în declarațiile informative, soluția rămâne depunerea de rectificative pentru fiecare lună sau trimestru cu probleme.
Prin această deschidere, ANAF speră să mai spele din frica pe care o generează de obicei și să convingă lumea că e mai simplu să joci cu cărțile pe față.
Și strategia pare că dă roade, cel puțin la capitolul cifre. Potrivit execuției bugetare pe 9 luni publicată recent de Ministerul Finanțelor, încasările nete din TVA au ajuns la 118.273,6 milioane de lei. Adică o urcare zdravănă de 23.517 milioane de lei, ceea ce înseamnă un plus de 24,8% față de aceeași perioadă a anului trecut. Mai mult, în primele 9 luni din 2026, banii strânși la buget au trecut peste ținta programată cu 4.772,9 milioane de lei, depășind planul cu 4,2%.
Ca să nu te trezești cu ANAF-ul la ușă, specialiștii vin cu câteva sfaturi de bun-simț. Nu te uita la declarații ca la niște documente izolate. Pune cap la cap tot ce ai raportat și asigură-te că balanța din contabilitate bate cu ce ai trimis în e-TVA sau alte raportări. O factură pusă în contabilitate, dar rătăcită prin sistemele electronice, e rețeta sigură pentru un control. Verifică periodic, nu lăsa treaba pe ultima sută de metri.
Cum depistezi bubele din acte la timp?
Nici diferențele mici nu trebuie băgrate sub preș. Chiar dacă par inofensive, orice sumă care nu se leagă are o poveste a ei. Vezi de unde vine buba: e o problemă de perioadă fiscală sau e doar o tastare greșită? Nu aduna mizeria sub preș de la o lună la alta.
Verificările se fac înainte să apeși butonul de trimis, nu după ce se aprind beculețele roșii la Fisc. Fă-ți timp la fiecare final de lună pentru o lectură atentă a actelor.
Nu te baza orbească pe softurile care generează declarațiile pe bandă rulantă.
Pentru mulți oameni din contabilitate, o simplă notificare de la Fisc e o sursă de coșmaruri.
De ce intră contabilii în panică?
Că vine prin SPV, pe e-mail, printr-un sunet de telefon sau cu poștașul la poartă, hârtia aia oficială declanșază instant bătăi de inimă. Primul gând e mereu același: Ce-am mai făcut? Am uitat ceva?
Ne saltă cu amendă sau ne bagă în control?
Panica nu vine din reavoință sau din lipsă de școală economică, ci din graba cu care trebuie să iei o decizie critică.
O mișcare greșită poate dinamita totul: un termen ratat, o chitanță uitată în dosar, o rectificativă trimisă din disperare de cauză sau un răspuns incomplet trimis în bătaie de joc.