Greva din sănătate și reforma eșuată din 2010: O șansă pierdută
De ce a eșuat reforma din 2010?
România ar fi putut avea un sistem medical mult mai bun. Profesorul Cristian Vlădescu ne dezvăluie ce a presupus reforma din 2010 și de ce a fost abandonată.
Știri de Ultimă Oră
O carte uitată 150 de ani: Biblioteca a calculat amenda astronomică
Via Transilvanica: Cum ne transformă mersul pe jos, fizic și emoțional
Spitalul Municipal Sibiu, singurul fără posturi noi de la Guvern
Guvernul suplimentează cu 94,3 milioane lei sprijinul pentru motorina fermierilorSistemul de sănătate traversează acum una dintre cele mai tensionate perioade din ultimii ani, marcată de debutul grevei generale. Este primul protest de o asemenea amploare al angajaților din sănătate din ultimele aproape trei decenii. Medicii și personalul medical cer salarii mai bune, condiții de muncă decente și atrag atenția asupra efectelor devastatoare ale măsurilor de austeritate asupra sănătății publice.
În centrul nemulțumirilor se află și controversata lege a salarizării unitare, care a menținut personalul medical din spitalele publice în categoria angajaților bugetari, cu limite stricte impuse de grilele de salarizare. În acest context, este esențial să ne amintim de ultima tentativă majoră de reformă a sistemului public de sănătate: proiectul din 2010. Acesta propunea schimbări radicale în organizarea spitalelor și în modul de finanțare a serviciilor medicale.
Unul dintre autorii proiectului, profesorul Cristian Vlădescu, directorul Institutului Național pentru Managementul Serviciilor de Sănătate, susține că acea reformă ar fi putut schimba inclusiv modul în care erau plătiți medicii și statutul lor juridic.
Invitat la emisiunea „Dezbateri de sănătate”, realizată de DC Medical și DC News, Cristian Vlădescu a explicat de ce proiectul nu a fost implementat și de ce România a ratat o reformă profundă a sistemului de sănătate.
Greva din sănătate: De ce a eșuat reforma din 2010 și ce ne așteaptă acum?!
În primul rând, nu a existat o dezbatere amplă privind forma finală a legii. Dezbaterea a avut loc pe proiectul de lege, care a fost publicat pe site-ul Ministerului Sănătății.
S-a anunțat că vor avea loc consultări și că au avut loc discuții cu asiguratorii, companiile publice și private de asigurări organizate de Ministerul Sănătății, precum și cu Colegiul Medicilor la momentul respectiv, a explicat profesorul Cristian Vlădescu.
Protestul actual vine pe fondul acumulării mai multor nemulțumiri în sistemul medical. Angajații din sănătate contestă impactul măsurilor de reducere a cheltuielilor și cer rezolvarea problemelor legate de salarizare. În ultimii ani, profesioniștii din domeniu au semnalat discrepanțe majore între responsabilitatea profesională, volumul de muncă și veniturile oferite de sistemul actual de salarizare. Discuția despre reforma din 2010 este readusă în atenție tocmai pentru că acest proiect ar fi schimbat modelul de organizare a spitalelor și ar fi transferat unele decizii privind veniturile și gestionarea unităților sanitare către forme de organizare mai flexibile.
Cristian Vlădescu susține că protestele din 2010 au avut o cauză diferită față de reforma în sine. Protestele de atunci au fost declanșate de lucruri care nu erau prevăzute în lege. Nu știu ce s-ar fi întâmplat.
Greva generală probabil că nu ar mai putea exista în aceeași formă, deoarece nu ar mai exista un singur contract care să vizeze pe toată lumea, a explicat profesorul Cristian Vlădescu, directorul Institutului Național pentru Managementul Serviciilor de Sănătate, la Dezbateri de Sănătate.
Salariile mici au distrus sistemul medical românesc!
Potrivit lui Cristian Vlădescu, dacă reforma din 2010 ar fi fost aplicată, medicii ar fi putut avea un alt statut și un alt mecanism de remunerare. „Legea salarizării unitare, care declanșează sau este una dintre cauzele protestului de astăzi, nu ar mai avea aceeași aplicabilitate dacă medicii nu ar fi fost considerați bugetari”, a declarat jurnalistul Val Vâlcu.
Cristian Vlădescu a explicat că sistemul actual are o particularitate: banii pentru asistența medicală provin în principal din fonduri de asigurări de sănătate, dar angajații spitalelor publice rămân în logica plății bugetare.
Teoretic, medicii nu sunt plătiți direct de la bugetul de stat, ci prin contracte cu fonduri de asigurare și plata serviciilor medicale.
Există, de fapt, bani, a subliniat profesorul Cristian Vlădescu, directorul Institutului Național pentru Managementul Serviciilor de Sănătate, la Dezbateri de Sănătate.
În opinia sa, lipsa reformei a menținut actualele mecanisme organizatorice și salariale, care stau astăzi la baza unei părți importante a nemulțumirilor profesioniștilor din domeniul sănătății.