Ipocrizia USR: de la lupta pentru justiție la tăcerea în fața acuzațiilor

Tiparul se repetă ca un metronom!

USR-PLUS a ajuns să practice ceea ce critica cu vehemenție, transformând lupta pentru integritate într-un exercițiu de auto-victimizare sistematică.

Liderii formațiunii, conduși de Dominic Fritz, susțin că sunt ținta unor machiaje judiciare, deși, în trecut, au reclamat constant o Justiție captivă în mâinile adversarilor politici.

Aceștia au obișnuit să le ceară rivalilor politici să-și demonstreze nevinovăția în fața instanțelor și să renunțe rapid la mandatele deținute, însă acum adoptă tonul aceleiași clase de penali pe care, anterior, îi criticau neîncetat.

Dominic Fritz se prezintă drept o figură martirică, în ciuda faptului că procurorii din cadrul DNA Timișoara au inițiat un dosar penal pentru suspecta deturnare de fonduri exact în instituția pe care o administra.

Partidul a reușit să monopolizeze eticheta de bastion împotriva corupției, pretinzând că forțele opuse au confiscat sistemul judiciar și plângându-se cu lacrimi atunci când propriii lideri intrau în raza de interes a organelor de anchetă.

Situațiile privind cazurile lui Vlad Voiculescu, Clotilde Armand sau chiar ale lui Dominic Fritz ilustrează clar această schimpare de scenar.

În prezent, reprezentanții USR, care în trecut le cereau dușmanilor politici să-și justifice acțiunile în instanță și să plece din funcții, invocă teza dosarelor politice. Pentru conducerea partidului, orice fișă penală deschisă împotriva membrilor lor este generată de o comandă politică, dovadă a faptului că sistemul îi vânează deși nu au comis nicio abatere.

Noutatea conceptuală vine prin gura lui Cristian Ghinea, care a inventat termenul de Justiție securistică. Dominic Fritz rămâne fidel acestei linii editoriale, insistând că este victimă a unui proces orchestrat.

Liderul USR și primarul Timișoarei a fost declarat a fi aflat în conflict de interese de către Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), o decizie definitivă care i-a adus pierderea mandatului de edil.

Lovitura vine de la Direcția Națională Anticorupție, care a deschis un dosar penal in rem privind manevrele financiare ale Primăriei Timișoara, efectuate pentru a preveni falimentul companiei de termoficare Colterm. Intervalul temporal analizat corespunde exact perioadei în care instituția era condusă de Dominic Fritz.

Procurorii au stabilit că: Prin folosirea sumei de 67.840.130 lei în alt scop decât cel stabilit prin lege, persoane cu funcții de conducere din cadrul UAT Timișoara au vătămat interesele COMPANIEI LOCALĂ DE TERMOFICARE COLTERM SA, agravând starea de insolvență a acesteia.

Odată cu publicarea detaliilor despre acest dosar, Dominic Fritz a reacționat cu agresivitate pe rețelele sociale. El a afirmat: Acum vin și după echipa mea.

Se pare că este în lucru un dosar penal la DNA pentru mai mulți oameni din Primăria Timișoara, pentru o dispută contabilă cu Colterm de acum 5 ani, îmbrăcată în cuvântul «deturnare».

Doar că, la fel ca multe dosare politice care sunt la modă, nu a furat nimeni niciun ban. Liderul USR consideră că inițiativa DNA este ridicolă și revoltătoare, susținând că instituția anticorupție duce lupta împotriva corupției în derizoriu și nu mai are altceva de făcut decât să atace funcționari cinstiți.

Acest tipar se repetă cu o regularitate ce amintește de un metronom. De fiecare dată când un reprezentant USR intră sub supravegherea procurorilor, narativa despre Justiția capturată și dosarele politice este scoasă de la naftalină și prezentată publicului.

Brusc, totul devine un asediu violent al unui sistem judiciar care, de data aceasta, nu mai este considerat nici independent, nici imparțial. USR se transformă instantaneu în partidul care descoperă bruta o Justiție capturată și un sistem ostil intereselor sale.

Cristian Ghinea, fost ministru al Fondurilor Europene și arhitectul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a intervenit prompt în sprijinul lui Dominic Fritz. Pe pagina sa de Facebook, acesta a descris abjecția justiției securistice care ar fi lovit liderul USR, trimitând în același timp o săgeată critică către Nicușor Dan, președintele României, întrebându-se dacă acesta este mulțumit de propriii procurori.

Concluzia lui Ghinea este că șeful statului și-ar fi vândut sufletul. Mesajul său sună astfel: Abjecția justiției securistice coboară şi mai jos. Citiți asta.

Victor Pontă e similar!

Nicuşor Dan, sper că eşti mulțumit de procurorii tăi. Acum trei ani erai hărțuit de ANI şi DNA. Să ne amintim de ridicolele cazuri «ANI-semnat primar pentru buget parcuri» şi de descinderile DNA la PMG, la intimidare.

Ți-am luat apărarea atunci public, că era un abuz. Ți-ai vândut sufletul. Sper să îți regăseşti liniştea.

Contradictoria de ton a useriștilor reflectă un subiectivism politic care ar merita o cauză nobilă. În aceste condiții, statutul Justiției fluctuează în funcție de interesele partizanate: fie este independentă, fie capturată. Când Liviu Dragnea, fostul lider PSD, a avut de-a face cu instanțele, USR a fost o voce rigidă și neclintită. În luna iunie a anului 2018, imediat după condamnarea lui Dragnea în primă instanță la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni de închisoare, USR a solicitat public demisia imediată a acestuia din calitatea de președinte al Camerei Deputaților.

La acel moment, sistemul judiciar era pe placul USR, fiind etichetat ca fiind independent și imparțial.

Situația Victor Pontă este similară.

Fostul premier, încadrat constant în categoria penalilor și atacat sistematic de USR, nu a primit grație nici după ce a părăsit PSD și a înființat Pro România.

USR a refuzat orice formă de cooperare politică cu Ponta, etichetându-l ca reprezentant al sistemului corupt. În decembrie 2023, ICCJ a achitat definitiv pe Victor Ponta în dosarul Rovinari-Turceni. Deși reprezentanții USR au recunoscut că deciziile instanțelor trebuie respectate juridic, au precizat că această achitare definitivă nu îi spală imaginea politică.

Scandalul Nordis a oferit o altă ocazie de a se poziționa în rolul de luptători pentru apărarea Justiției. Au fost vizați Marcel Ciolacu și Sorin Grindeanu. USR a fost din start în poziția favorabilă, acuzând mașinațiuni de culise, cerând anchete ample și îndreptând toate tunurile critice către PSD. Uniunea Salvați România a depus solicitări oficiale către Inspectoratul de Stat în Construcții și ANPC. Cazul Nordis a fost prezentat ca un exemplu de corupție protejată politic.

Cazul Clotilde Armand, condamnată la un an de închisoare în dosarul în care s-a numit singură manager de proiect, ilustrează totuși noul discurs al comandă politice. În data de 31 august 2026, Judecătoria Sectorului 1 a decis condamnarea la un an de închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei, a fostei primărițe USR a Sectorului, Clotilde Armand.

În 2023, primarul Sectorului 1 fusese pus sub învinuire de procurori într-un dosar în care inspectorii Agenției Naționale de Integritate o acuzau de incompatibilitate și conflict de interese.

Fosta edilă respingea acuzațiile, susținând că s-ar fi folosit de funcție pentru a obține venituri ilegale de peste 18.000 de lei.

La aflarea deciziei, Clotilde Armand a continuat linia USR recentă, victimizându-se, dând vina pe PSD și acuzând ani întregi de hărțuire prin instanțe într-un dosar penibil.

Ea a insistat pe ideea de comandă politică. Ani de zile, acest dosar a fost folosit ca armă politică.

Am fost declarată «penală» de adversarii mei înainte să existe o hotărâre definitivă.

Unii mă vedeau deja la pușcărie. Alții îmi anunțau sfârșitul carierei politice. S-au grăbit.

Îmi continui activitatea și îmi continui lupta în apel, cu aceeași determinare de până acum.

Le mulțumesc tuturor celor care au înțeles că justiția trebuie făcută în instanță, pe baza probelor, nu la televizor și nu la comandă politică, a declarat Clotilde Armand.

Dosarul vaccinurilor implică și pe Vlad Voiculescu, urmărit penal de DNA pentru abuz în serviciu. În 2023, procurorii DNA au anunțat că Vlad Voiculescu, fostul ministru USR al Sănătății, este urmărit penal pentru abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave, în dosarul achiziției de vaccinuri anti-COVID, în perioada pandemiei.

DNA îl acuză pe Vlad Voiculescu de două fapte de precum și de complicitate la. Fostul ministru al Sănătății a respins acuzațiile, spunând că procurorii din cadrul.