Procurorul cercetat pentru mai multe infracțiuni: dosarul clasat după șase ani

De ce a fost închis dosarul?

În toamna anului 2026, Parchetul Curții de Apel București a emis o decizie majoră: închiderea unui dosar penal ce a ținut în suflant publicul și presa timp de șase ani. Protagonistul acestei afișări este Bogdan Pîrlog, un procuror militar cunoscut pentru pozițiile sale critice față de instituția de parchet.

Acuzat inițial de o serie de abuzuri – abuz în exercițiul funcției, fals intelectual, folosirea unui document fals, înșelăciune și complicitate la înșelăciune – el a fost, în sfârșit, eliberat de sarcini prin ordonanță de clasare.

Cum a început totul?

Motivul invocat de procurorul de caz pentru închiderea cauzei a fost că „fapta nu există” sau, alternativ, că „fapta nu este prevăzută de legea penală”. Această hotărâre vine după o lungă perioadă de cercetări care, potrivit acuzatului, au fost lăsate să stagneze intenționat.

Istoria acestui proces penal pornește din anul 2020, când dosarul a fost inițiat din oficiu prin Secția de Investigare a Infracțiunilor săvârșite de magistrați (SIIJ). După desființarea acestei structuri, fișa a trecut sub responsabilitatea Parchetului Curții de Apel București.

În anul 2024, instituția a notificat Pîrlog că figurează ca suspect în dosar, acuzându-l că, în 2019, a decontat ilegal cheltuielile de transport pentru deplasări efectuate atât în țară, cât și în străinătate.

Ce spune Pîrlog despre acuzații?

Bogdan Pîrlog, care a negat constant acuzațiile, explică că toate deplasările respective au avut un scop strict profesional și erau însoțite de aprobările necesare. El detaliază că deplasările vizau audieri în două dosare penale – unul în Constanța, altul în Scornicești –, participarea la o activitate de bilanț cu cadrele de conducere a parchetelor militare, o trimiteră de două zile în Italia dispusă de Parchetul General și o conferință la Bruxelles, unde Ministerul Apărării a dorit să fie prezentat ca o deplasare internațională.

Pîrlog menționează că a redactat raportul privind discuțiile din acea sesiune dedicată atacurilor asupra justiției.

Procurorul susține că stagnarea cercetărilor timp de șase ani nu a fost o întâmplare, ci o strategie de a păstra dosarul „în sertar” pentru a fi folosit ca instrument de presiune. „Poate au fost unii care au crezut că mă intimidează cu acest dosar, dar eu sunt greu de intimidat”, declară el.

Stagnarea ca instrument de presiune?

În plus, Pîrlog lansează acuzații grave privind originea anchetei, afirmând că aceasta a fost declanșată în urma unor „înțelegeri de culise” la Ministerul Justiției, sub conducerea fostei ministre Alina Gorghiu și al fostului procuror general Alex Florența. În 2024, când Pîrlog a formulat public aceste acuzații, ambele persoane au răspuns cu negații; Florența a atribuit totul „frustrărilor profesionale” ale procurorului, iar Gorghiu a amenințat cu o acțiune în instanță.

Două ani mai târziu, amenințarea nu s-a concretizat, ceea ce Pîrlog consideră o dovadă a lipsei de seriozitate din partea celor acuzați.