Școala românească e construită pentru profesori, nu pentru elevi: de ce picăm la PISA

România a atins cel mai slab rezultat PISA din ultimii 20 de ani!

Sistemul de învățământ din România pare să fie conceput mai degrabă în favoarea cadrelor didactice decât a elevilor. De ce continuăm să obținem rezultate în scădere la evaluările internaționale PISA?

com, că structura învățământului preuniversitar a fost gândită pentru a satisface cerințele profesorilor, nu pentru a asigura dezvoltarea copiilor.

Prima săptămână a anului școlar 2026–2027 a marcat un punct critic: elevii români au înregistrat cele mai slabe rezultate la teste PISA din ultimele două decenii. Datele oficiale arată o rată a analfabetismului funcțional de 52% în matematică, 48% în citire și 46% în științe.

Pe de altă parte, doar o fracțiune mică de elevi s-a clasat în categoria performanței ridicate: 4% în matematică, 2% în științe și 1% în citire.

Situația indică faptul că majoritatea tinerilor din România nu sunt capabili să înțeleagă texte scrise, să conecteze informații diverse sau să aplice cunoștințele în contexte practice, limitându-se adesea doar la obținerea de note, fără o înțelegere reală.

PISA dezvăluie un adevăr dureros despre sistemul nostru de învățământ!

Cifra reală a analfabetismului funcțional este probabil și mai mare decât cea raportată.

Mai mult de 400.000 de copii din România nu sunt înscrise în sistemul public de educație, iar absența lor din statistici face ca procentajele oficiale să subreprezinte dimensiunea adevărată a problemei.

Deși în trecut s-a atribuit slabiciunea unor diferențe dintre sistemul național și cadrele de referință ale PISA, Marian Staș a respins această explicație. El a subliniat că PISA nu este vinovată, ci reflectă o disparitate structurală profundă între modul în care funcționează școala românească și cerințele lumii contemporane.

Școala noastră și testele PISA reprezintă două realități total diferite – practic, universuri paralele, a afirmat consultantul. Această dezaliniere nu este cauzată de testul însuși, ci de incapacitatea sistemului național de a se adapta la cerințele secolului XXI.

Am auzit aceleași argumente și acum 10–12 ani, când fostă-ministra Educației Ecaterina Andronescu a întrebat public: ‘De ce să continuăm să administrăm testarea PISA?’ Dacă alegem să rămânem înconjurați de o viziune îngustă și dezactualizată, putem evita evaluarea.

Dar dacă dorim să ne poziționăm onest în spațiul internațional și să înțelegem unde suntem, nu avem altă alegere decât să participăm la acest proces – chiar dacă adevărurile pe care le descoperim sunt greu de acceptat.

Analfabetismul logic de 52% arată că sistemul eșuează total!

Staș a insistat că procentajele ridicate de analfabetism lingvistic și matematic nu sunt decât semne externe ale unei probleme mai profunde: analfabetismul logic.

„Rădăcina răului nu este lipsa de cunoștințe, ci incapacitatea copiilor de a gândi critic, de a învăța cu deschidere, de a construi raționamente solide și de a interpreta informații cu discernământ”, a explicat el.

PISA evaluează exact asta: abilitatea de a analiza creativ și de a aplica cunoștințele în situații reale din viața de zi cu zi.

Școala noastră, în schimb, rămâne blocată într-un model care privilegiază memorizarea mecanică și conformismul, în detrimentul curiozității și inovației.

Concluzia este clară: fără o transformare fundamentală a abordării pedagogice, nu vom rezolva problema. Schimbarea nu începe cu schimbarea testelor, ci cu schimbarea mentalității care stă la baza sistemului de învățământ.